I.S.U.J. Iaşi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Iaşi

ISTORICUL PROTECŢIEI CIVILE

La 28 februarie se sãrbãtoreşte Ziua Protecţiei Civile în România, data la care Regele Carol al II-lea, prin „Înalt Decret Regal nr. 468“, a aprobat, în anul 1933, Regulamentul Apãrãrii Contra Atacurilor Aeriene, ca o necesitate a protejãrii populaţiei civile, rezultatã în urma efectelor devastatoare ale primului rãzboi mondial. Acesta constituie actul de naştere al Protecţiei Civile în România, având ca scop limitarea efectelor bombardamentelor asupra populaţiei si resurselor teritoriului.

Dacă până în anul 1989, obiectivul Protecţiei Civile era de a asigura alarmarea, adăpostirea, evacuarea şi protecţia populaţiei împotriva armelor de nimicire în masă, misiuni desfăşurate în special pe timpul conflictelor din cele două războaie mondiale, după Revoluţia din Decembrie 1989, apare tot mai pregnant, necesitatea unei reforme, datorate creşterii riscurilor nonmilitare, pe fondul accelerării tendinţelor de globalizare, al schimbărilor climatice radicale, al diversificării activităţilor economice şi producerii de dezastre.

În Legea apărării naţionale nr. 45 din 01 iulie 1994 apare în mod oficial denumirea de „protecţie civilă”, însă abia la 25 septembrie 1996, a fost promulgată prima lege, Legea nr. 106 – Legea Protecţiei Civile, care schimbă denumirea instituţiei în aceea de Inspectorat de Protecţie Civilă Judeţean. Conform acestei legi, misiunile protecţiei civile au fost extinse, instituţia nou creată având şi atribuţii în ceea ce priveşte apărarea împotriva dezastrelor.

Putem spune că reforma în domeniul protecţiei civile a cunoscut practic un proces de modernizare începând cu anul 2004 prin adoptarea Ordonanţei de Guvern nr. 21 din 15 aprilie privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. Acest act normativ a asigurat instituirea, în cel mai scurt timp, a unui cadru legal modern şi a unor mecanisme manageriale perfecţionate, menite să asigure, în mod unitar şi profesionist, apărarea vieţii şi sănătăţii populaţiei, a mediului înconjurător, a valorilor materiale şi culturale importante, pe timpul producerii unor situaţii de urgenţă şi care să permită restabilirea rapidă a stării de normalitate.

Totodată, la 8 noiembrie 2004, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 481 prin care Protecţia Civilă din România devine o componentă importantă a sistemului securităţii naţionale, iar în decembrie 2004, prin fuzionarea Comandamentului Protecţiei Civile cu Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari şi a structurilor judeţene corespondente a luat fiinţă Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

În acest moment putem afirma că Protecţia Civilă, prin structurile sale, reprezintă un garant generator de încredere şi siguranţă, fiind permanent în slujba comunităţii şi un element de bază al societăţii moderne, având ca deviză motto-ul „CU VIAŢA MEA APĂR VIAŢA”.

INFORMEAZĂ-TE PENTRU TINE ŞI PENTRU CEI DRAGI ŢIE!

Conform O.U.G. nr. 21 din 15 aprilie 2004 situaţia de urgenţă se defineşte astfel: eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate.

Definirea dezastrelor: conform legii 481din 8 noiembrie 2004 dezastrele sunt evenimente datorate declanşării unor tipuri de riscuri din cauze naturale sau provocate de om, care generează pagube materiale şi modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, ating sau depăşesc nivelurile specifice de gravitate stabilite prin reglementări privind gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Clasificarea dezastrelor:

Din cauze naturale:

• cutremurele de pământ;
• alunecările şi prăbuşirile de teren;
• inundaţiile;
• fenomenele metereologice periculoase;
• îmbolnăviri în masă (epidemii şi epizotii);
• inundaţiile din cauze naturale;
• căderile de meteoriţi;

Provocate de om:

• avariile la construcţiile hidrotehnice,
• accidente majore pe căile de comunicaţie;
• accidente datorate muniţiei neexplodate sau a armelor artizanale;
• accidente în subteran;
• incendii de mari proporţii şi exploziile;
• accidente nucleare, chimice şi biologice;
• prăbuşiri ale unor construcţii, instalaţii ori amenajări;
• eşuarea sau scufundarea unor nave;
• căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos.

PROTECȚIA CIVILĂ - ÎNTOTDEAUNA ÎN SLUJBA CETĂȚEANULUI

INUNDAȚIILE

În ultimii ani, teritoriul ţării noastre a fost afectat de producerea unor inundaţii cu urmări catastrofale. Astfel în anul 2005 inundaţiile au afectat Banatul, Moldova şi Muntenia, în anul 2006 localităţile situate în Lunca Dunării, iar în anul 2008 judeţele Moldovei din bazinele râurilor Prut şi Siret. Aceste inundaţii au produs pierderi de vieţi omeneşti, distrugerea infrastructurii, a culturilor agricole, degradarea mediului ambiant. Situaţia a fost atât de gravă încât localităţi întregi au fost şterse de pe faţa pământului sau au trebuit să fie strămutate total sau parţial.

Judeţul Iaşi a fost puternic afectat în luna august 2005 de inundaţiile produse de râul Siret în municipiul Paşcani şi suburbiile acestuia. În urma fenomenelor meteorologice şi hidrologice periculoase înregistrate în perioada iulie-august 2008, caracterizate prin precipitaţii însemnate cantitativ (revărsarea râului Siret şi râului Prut), au fost afectate 80 de localităţi.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mihail Grigore Sturdza” al judeţului Iaşi a intervenit operativ pentru:

• evacuarea populaţiei si animalelor din zonele afectate sau ameninţate de inundaţii (cartierul Lunca – Paşcani, satele riverane râului Prut din comunele Trifeşti, Probota, Victoria, comunele riverane râului Siret: Lespezi, Stolniceni-Prăjescu, Mogoşeşti Siret, Mirceşti, Răchiteni);
• s-a asigurat hrana şi apa pentru populaţia evacuată, precum si menţinerea ordinii publice împreună cu forţe aparţinând Poliţiei si Jandarmeriei;
• s-a solicitat si obţinut sprijinul cu forţe şi mijloace de intervenţie din partea ISU din judeţele învecinate: Galaţi, Vaslui, Vrancea, Buzău;
• s-a intervenit cu forţe si mijloace proprii la lucrările de supraînălţare a digurilor râului Siret şi Prut, împreună cu celelalte forţe ale M.A.I. şi M.Ap.N.;
• s-a intervenit cu forţe si mijloace de intervenţie proprii pentru evacuarea apei din zonele si locuinţele inundate, decolmatarea fântânilor.

Cauzele producerii inundaţiilor:

• Poluarea generată de activităţile umane, care a condus la substanţiale modificări climatice, efectul de seră şi încălzirea globală.
• Diminuarea severă a suprafeţelor împădurite ca urmare a tăierilor iraţionale.
• Amplasarea localităţilor şi a unor obiective economico – sociale în zonele inundabile ale cursurilor de apă.
• Insuficienţa unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor (diguri, baraje, etc.)

Formele de manifestare:

• Inundaţiile produse de revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creşterii debitelor sau blocajelor produse de gheţuri, plutitori, aluviuni.
• Inundaţiile produse de scurgerile de pe versanţi, datorate căderii unor mari cantităţi de precipitaţii în timp scurt.
• Inundaţiile produse de accidentele la construcţiile hidrotehnice (avarierea sau distrugerea unor lucrări de genul barajelor sau digurilor).

Modalităţi de combatere a inundaţiilor:

• reducerea efectelor încălzirii globale prin reducerea emisiilor poluante, refacerea suprafeţelor împădurite, etc.
• amenajarea de lucrări de apărare împotriva inundaţiilor (diguri, baraje, etc) şi întreţinerea celor existente.
• dezvoltarea sistemului informaţional meteorologic şi hidrologic, care constă în observarea, măsurarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor meteorologice şi hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor şi alarmărilor, precum şi în transmiterea acestora factorilor implicaţi şi la populaţia expusă.
• interzicerea amplasării de locuinţe sau obiective economico – sociale în zonele inundabile şi dezafectarea celor existente.
• întreţinerea sistemelor de preluare a apelor provenite din precipitaţii existente la nivelul localităţilor (sisteme de canalizare, rigole, şanţuri).
• Intreţinerea albiei cursurilor de apă (îndepărtarea vegetaţiei, decolmatarea albiilor, îndepărtarea obstacolelor şi neobstrucţionarea sub nici o formă a curgerii cursului de apă).

Reguli de comportare şi de acţiune pe timpul producerii inundaţiilor

1. Înainte de producerea unei inundaţii:
   1. Informaţi-vă despre semnalele de alarmare şi despre procedurile de evacuare.
   2. În cazul riscului iminent de inundaţie opriţi dispozitivele de încălzire, de alimentare cu gaz şi electricitate.
   3. Mutaţi mobila, echipamentele electrice şi alte obiecte personale la etajele superioare.
   4. Puneţi substanţele toxice intr-un loc sigur, astfel încât să se evite poluarea.
2. Pe timpul producerii inundaţiilor:
   1. Fiţi calm!
   2. Avertizaţi-vă vecinii şi ajutaţi în special persoanele cu dizabilităţi, copiii şi bătrânii.
   3. Informaţi-vă despre pericol şi evoluţia sa.
   4. Nu folosiţi telefonul decât în situaţii urgente, pentru a nu încărca reţeaua.
   5. Părăsiţi cât mai repede locuinţa atunci când vi se cere de către cei însărcinaţi cu operaţiunile de evacuare.
   6. Folosiţi itinerariul indicat de către cei responsabili.
   7. Nu o luaţi pe scurtături, riscaţi să intraţi într-un loc periculos.
   8. Faceţi aranjamentele necesare pentru animalele domestice.
   9. Luaţi cu dumneavoastră numai ce este absolut necesar (acte de identitate,medicamente, alimente).
3. După producerea inundaţiilor:
   1. Ajutaţi pe cei răniţi!
   2. Ascultaţi radioul şi urmaţi instrucţiunile celor însărcinaţi cu operaţiunile de salvare.
   3. Fiţi atenţi înainte de a intra în casă. Verificaţi soliditatea structurii (crăpături ale pereţilor, tavanelor, geamuri sparte şi alte dărâmături periculoase).
   4. Nu rămâneţi într-o casă unde există apă stătută.
   5. Fiţi atenţi să nu vă electrocutaţi, nu atingeţi firele electrice.
   6. Nu consumaţi decât apă îmbuteliată sau fiartă.
   7. Consumaţi alimente numai după ce au fost curăţate şi fierte.
   8. Nu folosiţi instalaţiile de apă, gaze, electricitate, decât atunci când vi se permite acest lucru.
   9. Efectuaţi lucrări de înlăturare a efectelor inundaţiei, curăţarea locuinţei şi a mobilierului, dezinfectarea încăperilor, repararea avariilor.

Semnificaţia culorii codurilor avertizărilor meteorologice şi hidrologice :

1. Avertizări meteorologice:
   • COD ROŞU – sunt prognozate fenomenemeteorologice de intensitate foarte mare (vânt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă, ger). Există risc de viituri majore.
   • COD PORTOCALIU – sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vânt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă, ger). Există risc de viituir pe râurile mici.
   • COD GALBEN – Fenomenele meteorologice prognozate (averse, descărcări electrice, intensificări de vânt, temperaturi ridicate) sunt obişnuite pentru zona respectivă, dar temporar pot deveni periculoase pentru anumite activităţi. Există risc de creşteri de debite şi niveluri.
   • COD VERDE – Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.
2. Avertizări hidrologice:
   • COD GALBEN – Risc de viituri sau creşteri rapide ale nivelului apei , neconducând la pagube semnificative, dar necesită o vigilenţă sporită în cazurile de activităţi sezoniere şi/sau expuse la inundaţii. Depăşire COTE DE ATENŢIE.
   • COD PORTOCALIU - Risc de viituri generatoare de revărsări importante susceptibile de a avea impact semnificativ asupra vietii colectivităţilor şi siguranţei bunurilor şi persoanelor. Depăşire COTE DE INUNDAŢIE.
   • COD ROŞU – Risc de viituri majore. Ameninţare directă şi generalizată asupra siguranţei persoanelor şi bunurilor. Depăşire COTE DE PERICOL.

Cutremurele de pământ

Cutremurul este unul din cele mai distrugătoare fenomene naturale de pe Pământ. Seismicitatea în judeţul Iaşi este dominată de cutremurele de adâncime intermediară care se produc în zona Vrancea. Datorită faptului că majoritatea clădirilor au fost construite înainte de anul 1977, când nu existau norme de protecţie antiseismică şi datorită uzurii produse la clădiri, zonele cele mai expuse efectelor sunt:

1. zona centrală a municipiului Iaşi;
2. zona cuprinsă între Podul Roşu şi Podul de Piatră (străzile D. Cantemir, N. Iorga, şos. Naţională şi Aleea Decebal);
3. zona cuprinsă între gara Nicolina, bd. Primăverii, Splai Bahlui şi campusul universitar T. Vladimirescu;
4. cartierul Tătăraşi, zona delimitată de str. V. Lupu şi str. Ciurchi;
5. cartierul Copou, zona delimitată de str. M. Costăchescu, bd. Carol, str. Codrescu.
6. zona centrală a municipiului Paşcani, cuprinsă între Primăria municipiului şi Spitalul Municipal;
7. zona centrală a oraşului Tg. Frumos, cuprinsă între Primăria oraşului şi Staţia Tg. Frumos a Serviciului de Ambulanţă;
8. zona centrală a oraşului Hârlău, cuprinsă între Primăria oraşului şi Spitalul Orăşenesc.

Un cutremur este o deplasare violentă a rocilor la adâncimi mari, în interiorul pământului creând deplasări subterane sau la suprafaţa pământului şi rezultând vibraţii ale pământului ce se transmit la clădiri.

Reguli de comportare şi măsuri de protecţie în caz de cutremur:

1. Pentru protecţia înainte de cutremur este necesar să se realizeze măsuri de protecţie a locuinţei şi în afara acesteia. În măsurile de protecţie a locuinţei este necesar :
   • recunoaşterea locurilor în care ne putem proteja : grinda, tocul uşii, sub birou sau o masa rezistentă, etc.;
   • identificarea şi consolidarea unor obiecte care pot cădea sau deplasa în timpul seismului;
   • asigurarea măsurilor de înlăturare a pericolelor de incendiu : protecţia şi evitarea distrugerilor la instalaţiile de alimentare cu electricitate, apă şi gaze;
   • cunoaşterea locurilor de întrerupere a alimentării cu aceste surse;
   • asigurarea stării de rezistenţă a locuinţei. La nevoie se consultă organele de Protecţie Civilă locale sau alţi specialişti;
   • asigurarea, în locuri cunoscute şi uşor accesibile, a îmbrăcămintei pentru timp rece, a unei rezerve de alimente uscate şi conserve, a unor materiale şi obiecte necesare realizării unei truse de prim ajutor familial;
   • asigurarea unei lanterne, a unui aparat radio cu tranzistoare şi a bateriilor necesare;

   În măsurile de protecţie în afara locuinţei este necesar:

   • cunoaşterea locurilor celor mai apropiate unităţi medicale, sediilor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, de poliţie, de cruce roşie, precum şi alte adrese utile;
   • buna cunoaştere a drumului pe care vă deplasaţi zilnic la şcoală, cumpărături având în vedere pericolele care pot apărea (spargeri de geamuri, căderea unor obiecte de pe balcoane, conducte de gaze, abur, apă etc.;
2. Pentru protecţia în timpul producerii unui cutremur puternic se iau următoarele măsuri:
   • păstrarea calmului, să nu se intre în panică şi să liniştiţi pe ceilalţi membri ai familiei: copii, femei, bătrâni;
   • prevenirea tendinţelor de a părăsi locuinţa: putem fi surprinşi de faza puternică a mişcării seismice în holuri, scări, etc. Nu se foloseşte în nici un caz ascensorul;
   • dacă suntem în interiorul unei locuinţe – rămânem acolo, departe de ferestre care se pot sparge, să se stea înspre centrul locuinţei (clădirii), lângă un perete. Protejarea se face sub o grindă, toc de uşă solidă, birou, masă sau bancă din clasă suficient de rezistente spre a ne feri de căderea unor lămpi, obiecte mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc.;
   • dacă suntem surprinşi în afara unei locuinţe (clădiri) rămânem departe de aceasta, ne ferim de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri şi care de obicei se pot prăbuşi pe stradă;
   • dacă suntem la şcoală (serviciu) nu fugim pe uşi, nu sărim pe fereastră, nu se aleargă pe scări, nu se utilizează liftul, nu alergaţi pe stradă. Deplasarea se realizează cu calm spre un loc deschis şi sigur;
   • dacă a trecut şocul puternic al seismului, se închid imediat sursele de foc cât se poate de repede, iar dacă a luat foc ceva se intervine imediat;
   • dacă seismul ne surprinde în autoturism, ne oprim cât se poate de repede într-un loc deschis, se evită clădirile prea aproape de stradă, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene şi ne ferim de firele de curent electric căzute;
   • dacă suntem într-un mijloc de transport în comun sau în tren, staţi pe locul dumneavoastră până ce se termină mişcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească şi să deschidă uşile, dar nu este indicat să vă îmbulziţi la coborâre sau să spargeţi ferestrele;
   • dacă vă aflaţi într-un loc public cu aglomerări de persoane nu alergaţi către ieşire, îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul. Staţi calm şi liniştiţi-vă vecinii pe rând.

3. După producerea unui cutremur puternic este necesar să luăm următoarele măsuri:
   • nu plecaţi imediat din locuinţă. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele speriate şi copiii;
   • ajutaţi-i pe cei râniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii căzute, să se degajeze;

ATENŢIE !

• Nu mişcaţi răniţii grav (dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze), până la acordarea unui ajutor sanitar – medical calificat. Ajutaţi-i pe loc. Curăţaţi traseele de circulaţie de cioburi sau substanţe toxice, chimicale vărsate, alimente, etc.
• îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor, liniştiţi-i asigurându-le îmbrăcăminte şi încălţăminte corespunzătoare sezonului în care ne aflăm;
• ascultaţi anunţurile posturilor de radio şi televiziune şi recomandările acestora;
• verificaţi preliminar starea instalaţiilor de electricitate, gaz, apă, canal din locuinţă;
• părăsiţi calm locuinţa după seism, fără a lua cu dumneavoastră lucruri inutile. Verificaţi mai întâi scara şi drumul de ieşire;
• dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare. Dacă nu reuşiţi, procedaţi cu calm la spargerea geamurilor şi curăţaţi bine mâna şi zona de cioburi, utilizând un scaun, o vază metalică (lemn) etc. Deplasaţi-vă într-un loc deschis şi sigur;
• fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri (replici) ulterioare primei mişcări seismice, care de regulă este mai redus decât cel iniţial. Nu daţi crezare zvonurilor privind eventualele replici seismice şi urmările lor, utilizaţi numai informaţiile şi recomandările oficiale, recepţionate direct de dumneavoastră şi nu din auzite;
• nu ascultaţi sfaturile unor aşa-zişi specialişti necunoscuţi de dvs. care în asemenea situaţii apar ad-hoc.

ALUNECĂRI DE TEREN

Alunecarile de teren sunt evenimente de multe ori previzibile, de exemplu după precipitaţii intense, in zone predispuse la aceste fenomene si au evoluţie progresivă, astfel încât desfăşurarea lor se realizează într-un anumit interval de timp suficient pentru realizarea unor măsuri de protecţie. Atunci când începerea alunecării de teren poate fi semnalată, autorităţile publice locale împreună cu Comitetul local informează instituţiile şi populaţia din zona respectivă asupra pericolului creat şi acţiunilor de alarmare când alunecarea de pământ este iminentă, o data cu urmarirea evoluţiei fenomenelor in zonă. Informarea si alarmarea asupra alunecării de teren se realizează de către autorităţile publice locale si de comitetul local şi judeţean cu mijloacele specifice acestor tipuri de acţiuni.

La recepţionarea informării sau a unor semnale despre începerea alunecării terenului, în zona care ar putea fi afectată se vor lua urmatoarele măsuri:

• Pregătirea evacuării persoanelor, institutiilor si bunurilor potrivit planurilor de evacuare pregatite anticipat.
• Deconectarea, de catre reprezentatii autorizati - in caz de necesitate - a cladirilor de la sistemul de alimentare cu energie electrica, gaze, apa, incalzire, canalizare etc. pentru a limita eventualele efecte negative.
• Sprijinirea formatiilor de interventie ale comitetului local sau judetean in actiunile de oprire, diminuare sau de deviere a alunecarii de teren cu scopul de protejare a persoanelor si constructiilor, pentru micsorarea efectelor distructive ale alunecarii de teren.
• Desfasurarea actiunilor sub conducerea comitetului local sau judetean; vor fi luate in considerare numai sursele oficiale locale si recomandarile organelor in drept, evitandu-se informatiile bazate pe zvonuri.

La receptionarea semnalului de alarmare in cazul alunecarilor de teren, care inseamna ca pericolul alunecarii de teren nu poate fi evitat, se vor lua urmatoarele masuri:

• Evacuarea persoanelor si bunurilor materiale in locurile desemnate in planurile de evacuare, fara a lua lucruri inutile si pastrand calmul.
• Respectarea regulilor de convietuire in locurile sigure in care Comitetul judetean/local, impreuna cu autoritatile locale cat si Societatea de Cruce Rosie vor lua masurile necesare adapostirii si desfasurarii vietii.

În judeţul Iaşi, cele mai întinse suprafeţe afectate de degradări accentuate de teren se întâlnesc pe versanţii cu pante accentuate din lungul Coastei Bârnova – Voineşti – Strunga, de pe abrupturile de la nord de Tg. Frumos – Cucuteni – Hârlău – Deleni şi de pe versanţii cu expoziţie nordică şi nord-vestică.

Zone supuse riscului la alunecări de teren:

1. zona Copou – Sărărie – Ţicău din municipiul Iaşi;
2. zona Cotnari – Deleni;
3. zona Bârnova – Dobrovăţ;
4. zona Comarna – Dolheşti;
5. zona Popricani – Probota;
6. zona Miroslava;
7. zona Tomeşti;
8. zona Valea Seacă.

Semnificativ este faptul că suprafeţe afectate de alunecări de teren a crescut de la 15.000 ha în anul 1985, la 63.021 ha în anul 2005, din această suprafaţă, aproximativ 26.000 ha fiind afectată de alunecări active şi semiactive. Zonele afectate sunt următoarele:

• teritorii mai mari de 2000 ha: Deleni – Tg. Frumos;
• teritorii cu suprafeţe cuprinse între 1000 şi 2000 ha: Aroneanu, Belceşti, Brăeşti, Comarna, Costuleni, Cotnari, Dagâţa, Dolheşti, Dumeşti, Lungani, Mironeasa, Popeşti, Răducăneni, Schitu-Duca, Scobinţi, Sineşti, Tansa, Tomeşti, Ţibana, Ţibăneşti, Iaşi, Hârlău;
• teritorii cu suprafeţe între 100 şi 500 ha: A.I.Cuza, Bălţaţi, Bârnova, Bivolari, Bosia, Butea, Cozmeşti, Cristeşti, Cucuteni, Golăeşti, Gorban, Heleşteni, Holboca, Ipatele, Lespezi, Mădârjac, Miroslava, Mirosloveşti, Moşna, Moţca, Podu Iloaiei, Româneşti, Ruginoasa, Stolniceni-Prăjescu, Tătăruşi, Ţigănaşi, Ţuţora.

FENOMENELE METEOROLOGICE PERICULOASE

• înzăpezirile;
• avalanşele;
• lapoviţa;
• furtunile ;
• aversele de ploaie;
• fulgerele;
• grindina;
• chiciura;
• ceaţa;
• viscolul;
• zăporurile;
• îngheţul puternic; îngheţul timpuriu sau întârziat;
• dezgheţul timpuriu;
• seceta.

VISCOLUL

Viscolul poate fi o cădere de zăpadă însoţită de vânturi puternice care împrăştie zăpada, ce poate dura de la câteva ore la mai multe zile. Unele viscole pot afecta regiuni întinse, pe când altele pot afecta doar o singură comunitate. Toate viscolele sunt însoţite de temperaturi scăzute, ceea ce duce de multe ori la reducerea vizibilităţii. O furtună severă de iarna este una în care stratul de zăpadă căzut timp de 12 ore este mai mare de 10 cm sau de peste 15 cm pentru o perioadă de 24 de ore. O furtună de gheaţă se produce pe vreme foarte rece când picăturile de ploaie îngheaţă la impactul cu solul. Toate viscolele fac din conducerea automobilelor şi mersul pe jos o problemă foarte riscantă. Efectele furtunilor cum ar fi: temperaturile extrem de scăzute, inundaţiile şi depunerile de zăpadă pot produce condiţii de risc pentru oamenii din zona afectată.

Pregătirea pentru condiţiile de vreme rece se referă la respectarea următoarelor reguli şi măsuri:

• Folosiţi echipament de curăţire a zăpezii.
• Asiguraţi- vă o rezervă de materiale antiderapante.
• Asiguraţi-vă că aveţi destul combustibil pentru încălzire, sursele de combustibil obişnuit ar putea fi oprite (închise).
• Pregătiţi casa pentru iarnă.
• Izolaţi pereţii şi mansarda.
• Etanşaţi uşile şi ferestrele.
• Instalaţi obloanele sau acoperiţi ferestrele cu plastic pe interior.
• Asiguraţi-vă echipament de încălzire de rezervă pentru situaţii de urgenţă.
• Sobe cu suficientă rezervă de lemne.
• Bucăţi de lemn bine uscate, cărbune sau aragaz portabil cu butelie.
• Protejati conductele împotriva îngheţului.
• Înveliţi conductele în izolaţie sau cu straturi de ziare vechi.
• Acoperiţi ziarele cu plastic pentru a nu se umezi.
• Opriţi picurarea robinetelor pentru a evita îngheţarea lor.
• Asiguraţi-vă că toată familia ştie ce să facă după o furtună puternică de iarnă.
• Învăţaţi copiii cum şi când să sune la numărul pentru situaţii de urgenţă (112) şi la care post de radio să asculte informaţii privind situaţiile de urgenţă.
• Îmbrăcaţi-vă cu haine îmblănite care să nu permită pătrunderea umezelii şi frigului. Mănuşile cu un deget sunt mai călduroase pentru că degetele generează căldură când se ating între ele. Protejaţi-vă plămânul de aerul extrem de rece prin acoperirea gurii, când sunteţi în aer liber. Încercaţi să nu vorbiţi dacă nu este absolut necesar.
• Evitaţi suprasolicitarea! Vremea rece măreşte efortul la care este supusă inima. Eforturile neobişnuite, cum ar fi îndepărtarea zăpezii cu lopata, împingerea unei maşini, pot declanşa un atac de cord sau pot produce alte înrăutăţiri grave ale sănătăţii.

FURTUNA

Este un fenomen rezultat din mişcarea rapidă şi puternică, cu forţă distrugătoare şi de lungă durată a aerului.

Măsuri ce trebuie respectate pe timpul furtunii:

• deconectaţi energia electrică;
• adunaţi membrii familiei acasă;
• închideţi bine uşile, geamurile, orificiile pentru ventilare;
• geamurile mari pot fi protejate cu scânduri;
• îndepărtaţi , de pe acoperiş, balcoane, logii, obiectele ce pot fi luate de vânt;
• uneltele din gospodărie trebuie duse în încăperi;
• stingeţi focul în sobe;
• ţineţi în ordine beciurile, subsolurile pentru a fi folosite în caz de necesitate;
• când furtuna a început, staţi în clădire, cu atenţie pentru a nu vă răni cu cioburi de sticlă;
• nu se recomandă ieşitul în stradă imediat după ce a încetat vântul, deoarece o rafală se poate repeta.
• dacă vijelia v-a găsit în loc deschis, nu fugiţi, mai bine e să vă adapostiţi într-un sanţ, groapă, orice adâncitură, lipiţi de pământ, cu mâinile acoperind capul;
• nu cedaţi în faţa panicii, actionaţi conştient, reţineţi pe alţii de la fapte disperate. Furtuna poate fi însoţită de fulgere, ploaie, grindină.
• nu vă apropiaţi de obiectele metalice, de stâlpii de tensiune, de paratrăsnete. Pe loc deschis, dacă staţi culcat, fulgerul poate trece peste picioare şi veţi rămâne în viaţă. Poziţia în picioare e cu mult mai periculoasă. Staţi departe de copacii izolaţi, dar nici nu vă depărtaţi mult de ei. Fulgerul nu loveşte des, nu nimereşte repetat în acelaşi loc şi de obicei atinge obiectul cel mai înalt sau cel mai masiv.

ÎNZĂPEZIRI

Măsuri ce trebuie respectate pe timpul înzăpezirilor:

• informaţi-vă permanent asupra condiţiilor atmosferice folosind radioul şi televizorul;
• fiţi pregătit pentru a rezista acasă; pregătiţi rezerva de alimente, apă şi combustibil şi asiguraţi-vă mijloace diferite pentru încălzit şi preparat hrana;
• pregătiţi mijloace de iluminat independente de reţeaua electrică;
• păstraţi la îndemână uneltele pentru degajarea zăpezii;
• evitaţi absolut orice fel de călătorie dacă nu este necesară;
• dacă totuşi este necesar să plecaţi luaţi-vă îmbrăcăminte groasă, căciulă, mănuşi;
• călătoriţi numai ziua şi folosiţi şoselele principale;
• nu fiţi cutezători şi temerari; opriţi, întoarceţi-vă sau cereţi ajutorul;
• dacă plecaţi cu maşina, asiguraţi-o cu lanţuri pentru zăpadă, lopată, răzuitoare, cablu de remorcare, benzină de rezervă şi asiguraţi-vă că cineva ştie încotro plecaţi;
• dacă mijlocul de transport se strică, nu intraţi în panică , păstraţi-vă calmul, daţi semnale de alarmă, aprindeţi luminile, ridicaţi capota maşinii şi aşteptaţi ajutorul;
• nu părăsiţi mijlocul de transport pentru a cere ajutor, deoarece vă puteţi rătăci;
• evitaţi suprasolicitarea.

CANICULA

Pe timpul verii, datorită suprafeţelor mari ocupate de asfalt şi beton canicula este resimţită mai puternic de către locuitorii oraşelor comparativ cu cei din mediul rural. Construcţiile înalte din centrul oraşului opresc circulaţia naturală a aerului, iar pe străzile înguste se acumulează şi alte gaze toxice, provenite în special din trafic. Din aceste motive, locuitorii trebuie să evite cât mai mult posibil centrul şi străzile aglomerate, mai ales la amiază, în zilele de vară. Expunerea la valori mari ale concentraţiilor de monoxid de carbon duce la dureri de cap, greţuri şi chiar la moarte.

Cum scăpăm de caniculă acasă?

Pe durata lunilor caniculare, cuverturile închise la culoare se înlocuiesc cu cearşafuri albe, al căror aspect relaxează. Renunţă la covor: parchetul sau gresia menţin răcoarea atât de necesară în această perioadă. Trage draperiile în camerele expuse soarelui. Menţine ferestrele închise atât timp cât temperatura exterioară este mai mare decât cea din interior. Deschide-le noaptea, provocând curenţi de aer. Nu ezita să faci duşuri dese. Dacă stai la bloc, la ultimul etaj, acoperă-ţi ferestrele. Dacă nu se mai face ventilaţie, lasă ferestrele deschise, dar pune în geamuri cearşafuri umede care să reţină aerul uscat şi căldura.

Cum îţi aperi sănătatea pe caniculă ?

Odată cu apa, organismul pierde şi săruri minerale, antrenând astfel multe consecinţe negative: astenia fizică, perturbări ale proceselor metabolice, creşterea simptomatologiei bolilor cronice. Pentru evitarea unor asemenea neplăceri se impun măsuri de înlocuire a pierderilor provocate de transpiraţie, a pierderilor de apă, de săruri minerale şi vitamine, pentru refacerea condiţiilor normale de funcţionare a organismului. Acest lucru poate fi realizat prin consumarea în medie a doi litri de lichide pe zi, care nu vor fi băute prea reci. În afară de lichidele propriu – zise, se vor consuma cât mai multe fructe şi legume, datorită pe de o parte a rezervelor de apă, săruri minerale şi vitamine pe care le conţin, cât şi datorită faptului că în organism ele cedează apa sub formă de efect retard, asigurând în mod constant şi pe termen lung lichidul.

Expunerea la soare, mai ales la ora prânzului, considerată oră de vârf, trebuie evitată pe cât posibil. Dacă, totuşi, ieşiţi, câteva mijloace de protecţie sunt binevenite: pălării, umbrele, ochelari de soare, îmbrăcăminte subţire, în culori deschise. Consumul zilnic de lichide trebuie crescut la cel puţin patru litri pe zi, iar alimentaţia să fie cât mai săracă în grăsimi. Eforturile fizice, în perioada zilei în care temperatura atinge valorile maxime, activitatea din agricultură, şantiere de construcţii, hale industriale, sunt recomandate a se desfăşura dimineaţa şi seara.

Evitarea excesului de cafea şi a consumului de băuturi în comun sau în încăperi neclimatizate trebuie, pe cât posibil, evitate. Copiii nu trebuie lăsaţi să aştepte perioade lungi în interiorul autovehiculelor parcate la soare, de asemenea, trebuie evitate transporturile pe distanţe lungi în vehicule fără posibilităţi de climatizare. Şi persoanele vârstnice, în special cele cu afecţiuni cardiace şi respiratorii, vor evita deplasările şi frecventarea locurilor aglomerate, care le pot dăuna sănătăţii.

EPIDEMII ȘI EPIZOOTII

Reguli de comportament in cazul epidemiilor:

Epidemiile se definesc prin răspândirea în proporţii de masă şi într-un timp scurt a unei boli transmisibile la oameni, determinând astfel erodarea stării de sănătate a populaţiei şi perturbarea activităţilor economice, sociale şi de altă natură.

Factori favorizanţi declanşării epidemiilor:

• creşterea numărului de indivizi care călătoresc pretutindeni;
• dezvoltarea urbană fără asigurarea condiţiilor sanitare corespunzătoare;
• modificări ale microorganismelor care ţin de adaptarea la medicamente şi vaccinurile care le combat;
• creşterea numărului de persoane arondate unui centru medical (care nu poate face faţă situaţiei);
• lipsa educaţiei sanitare a populaţiei;
• servicii urbane de proastă calitate (apă, canalizare, gunoi, deratizare, dezinsecţii);
• sărăcia;
• creşterea numărului de animale comunitare (câini, pisici);
• buget financiar şi fond material precar pentru sănătate;

Măsurile de evitare şi combatere a efectelor bolilor transmisibile, se referă la:

• vaccinare;
• seroprofilaxie;
• dezinsecţie;
• deratizare;
• carantină (masuri medico-sanitare în focar, cercetarea şi delimitarea focarului, depistarea bolnavilor şi izolarea lor, stabilirea contacţilor şi izolarea lor.);
• asigurarea pazei, ordinii şi introducerea restricţiilor de circulaţie.

Respectaţi cu stricteţe sfaturile noastre !
Informaţi-vă asupra primelor semne care apar;
Nu consumaţi alimente ce nu au fost protejate ;
Nu consumaţi fructe sau legume nespălate ;
Spălaţi-vă şi dezinfectaţi-vă mâinile înainte de a consuma orice aliment ;
Fierbeţi apa înainte de a o bea ;
Ascultaţi sfaturile transmise prin comunicările făcute la posturile de radio şi televiziune, precum şi în presa locala de către ISUJ şi Direcţia de Sănătate Publică.
Epizootiile reprezintă răspândirea în proporţii de masă a unor boli transmisibile la animale.

Bolile caracteristice epizootiilor sunt:

• pesta ovină;
• pesta porcină;
• pleuro-pneumonia contagioasă a rumegătoarelor mari;
• bruceloza.

Zoonozele sunt boli transmisibile de la animale la om. Aceste boli pot fi transmise la om prin contactul cu animalele bolnave sau prin consumul de produse contaminate de origine animală.

Principalele măsuri specifice de prevenire şi protecţie :

• aplicarea măsurilor igienico-sanitare;
• aplicare de inoculări preventive;
• supravegherea epidemiologică a populaţiei;
• aplicarea măsurilor de profilaxie urgentă a întregului personal infectat;
• introducerea de restricţii severe privind consumul alimentar şi al apei potabile.

ELEMENTE DE MUNIŢII NEEXPLODATE

Sub denumirea generală de muniţii sunt incluse următoarele:

• cartuşe pentru arme militare, de tir şi de vânătoare;
• proiectile;
• bombe sau aruncătoare de rachete;
• muniţie reactivă;
• torpile;
• mine;
• petarde;
• grenade;
• bombe

La întâlnirea unei astfel de muniţii respectaţi următoarele reguli :

• Anunţaţi de urgenţă la 112 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, organele de poliţie sau autorităţile administraţiei publice despre descoperirea de muniţii neexplodate.
• Nu mişcaţi de pe loc muniţiile descoperite;
• Nu le introduceţi în locuinţe, încăperi sau clădiri;
• Nu demontaţi şi nu predaţi la operatorii economici specializaţi muniţii neexplodate în scopul valorificării ca deşeuri metalice; nu le folosiţi pentru improvizarea diferitelor ustensile sau ornamente.
• Nu loviţi şi nu tăiaţi muniţiile neexplodate;
• Nu aprindeţi foc deschis în apropierea lor şi nu le introduceţi în foc.
• Nu lăsaţi copiii să se joace cu muniţii descoperite neexplodate.
• Nu folosiţi munitiile descoperite pentru improvizarea diferitelor scule sau ornamente;
• Respectaţi regulile şi măsurile de acces şi protecţie în zonele unde au fost descoperite muniţii neexplodate.

ACCIDENTE PROVOCATE DE MATERIALE PERICULOASE

ACCIDENT RUTIER CU SUBSTANTE PERICULOASE. Ce trebuie să facem?

1. Se anunta telefonic la numarul 112 - despre accidentul petrecut, comunicându-se:
   • numele si prenumele, precum si modalitatea de contact a persoanei care a oferit informaţiile de mai sus, timpul şi locul producerii accidentului;
   • tipul mijlocului de transport;
   • situaţia accidentului (mijlocul de transport, fisura in rezervor, răsturnare, împrăştiere substanţe, incendiu, nor toxic, etc.);
   • persoane si bunuri aflate in pericol;
2. Daca exista victime in urma accidentului, acestea vor fi salvate din zona de pericol si li se va acorda primul ajutor.
   În cazul când raionul este contaminat cu substanţe chimice, se vor improviza mijloace de protecţie individuală şi se va interveni numai pentru evacuarea răniţilor din zona contaminată.
3. Atentie: Se acorda primul ajutor numai daca cunoasteti procedurile!
4. In cazul in care se observa răspândirea substanţelor din mijlocul de transport (rezervor, cisterna, butoaie, saci, etc.) nu se va folosi sub nici o forma flacăra deschisa (brichete, fumat, scântei, flacăra).
5. In cazul in care se observa apariţia unei flăcări deschise se va încerca stingerea de urgenta a acesteia cu mijlocul de stins incendii din dotarea autovehiculelor.
6. Daca nu s-a putut opri incendiul in faza incipientă, părăsiţi de urgenta zona pe o raza de minim 100 m si aşteptaţi sosirea echipelor de intervenţie profesioniste.
7. Nu va apropiati de locul accidentului doar din curiozitate! Puteti sa deveniti usor victima!
8. Respectati intocmai instructiunile primite de la autoritati!

URGENTA RADIOLOGICA

Ce trebuie să facă persoanele care se găsesc in preajma unui accident cu surse radioactive ?

• să anunţe telefonic la numarul 112;
• să nu ia nici un obiect de la locul accidentului;
• să acorde primului ajutor, dacă are calificarea necesara;
• ca măsură de precauţie, este recomandat să plece si sa-i evacueze si pe alţii din zona de risc la o distanta de siguranţă (minim 100 m);
• să izoleze zona, dacă este posibil;
• să nu mănânce, bea sau fuma în vecinătatea locului accidentului;
• să roage populaţia prezentă să rămână acolo unde se afla, departe de zona de risc, pana la sosirea echipelor de interventie profesioniste pentru a fi verificate;
• să aştepte echipele de interventie profesioniste si sa faca o scurta prezentare coordonatorului interventiei.

ACCIDENT CHIMIC

Ce trebuie sa cunosca populatia din vecinătatea operatorilor economici cu risc chimic?

Apărarea în caz de accident chimic se referă la un ansamblu de măsuri care se realizează în mod unitar şi continuu şi se împarte în acţiuni:

• pre-dezastru;
• în timpul dezastrului ;
• post-dezastru.

Faza de Pre-Dezastru:

• Informaţi-vă asupra sursei de risc, substanţele toxice industriale folosite, zonele de pericol!
• Participaţi la exerciţiile de protecţie civilă, procuraţi-vă materiale cu reguli de comportare şi acţiune în caz de dezastre şi însuşiţi-vi-le!
• Evitaţi amplasarea locuinţelor în apropierea unor instalaţii cu procese de risc!
• Procuraţi-vă materiale de etanşare!
• Realizaţi-vă rezerve de medicamente de urgenţă şi primă necesitate!
• Asiguraţi-vă mijloace de protecţie individuală speciale (mască contra gazelor, aparat de respiraţie, costume de protecţie) sau improvizate!
• Pregătiţi-vă o rezervă permanentă de apă şi alimente!
• Procuraţi-vă un radioreceptor cu baterii!

Faza de Dezastru:

• Urmaţi întocmai anunţurile făcute de protecţia civilă prin intermediul mass mediei sau prin semnalele de alarmare!
• Luaţi lucrurile lăsate afară (jucării, rufe, etc) şi animalele de companie în casă.
• Închideţi animalele în grajduri!
• Anunţaţi-vă vecinii şi prietenii despre pericolul chimic (de preferinţă prin telefon)!
• Adăpostiţi-vă în locul stabilit şi etanşaţi toate intrările şi ieşirile pentru a evita pătrunderea agentului toxic!
• Dacă adăpostirea se face în propria casă sau apartament, etanşaţi toate uşile şi ferestrele şi rămâneţi într-o cameră cu cât mai puţine uşi şi ferestre! Mergeţi într-o încăpere situată cât mai sus pe faţa opusă pericolului!
• Închideţi toate instalaţiile cu pericol (gaze, apă, curent electric)!
• Opriţi toate ventilatoarele şi instalaţiile de aer condiţionat! Etanşaţi deschiderile de ventilare cu folie de plastic şi bandă adezivă!
• Ţineţi la îndemână mijloacele de protecţie respiratorie şi folosiţi-le dacă este cazul!
• Asiguraţi-vă că aveţi acces la rezerva de apă şi alimente şi că nu sunt afectate de accidentul chimic!
• Porniţi radiourile şi televizoarele şi fiţi atenţi la anunţurile care se fac!
• Nu părăsiţi locul de adăpostire până nu se anunţă că acest lucru este posibil!

Dacă sunteţi surprins în afara locuinţei:

• Păstraţi-vă calmul, de cele mai multe ori în cazul accidentelor chimice victimele din rândul populaţiei civile au apărut ca urmare a panicii!
• Acoperiţi-vă căile respiratorii superioare cu o batistă şi îndreptaţi-vă spre adăpostul cel mai apropiat adăpost!
• Respectaţi restricţiile de circulaţie şi acces!
• Evitaţi deplasarea pe direcţia vântului, deplasaţi-vă perpendicular pe direcţia lui!
• Dacă vă găsiţi în maşină, în zonele afectate de norul toxic, nu intraţi în panică, fiţi calmi, şi conduceţi atent. Închideţi toate geamurile la maşină, opriţi instalaţiile de aer condiţionat şi acoperiţi-vă nasul şi gura cu un prosop sau o batistă umedă. Porniţi radiourile şi urmaţi instrucţiunile autorităţilor. Respectaţi interdicţiile de circulaţie!

Faza Post-Dezastru:

• Nu părăsiţi adăpostul sau locuinţa chiar dacă pericolul a trecut, riscaţi să încurcaţi intervenţia forţelor specializate
• Ascultaţi cu atenţie mesajele către populaţie transmise prin mass media!
• Verificaţi dacă vecinii şi prietenii au probleme, în cazul în care există probleme acordaţi-le primul ajutor şi chemaţi ambulanţa!
• Respectaţi restricţiile de circulaţie şi consum!
• Reveniţi la activităţile cotidiene, remediind eventualele pagube!
• Reţineţi învăţămintele trase din aceste situaţii şi pregătiţi-vă continuu pentru a putea face faţă unor alte eventuale asemenea evenimente!

ACCIDENT LA CONTRUCTII HIDROTEHNICE

• sa cunosca locul de adunare in caz de evacuare;
• sa cunoasca timpul avut la dispozitie;
• sa respecte urmatoarele reguli la parasirea locuintei:
  • sa intrerupa alimentarea cu electricitate, gaz, apa;
  • sa ia din locuinta lucruri de stricta necesitate: documente de identitate, hrana, haine, paturi, medicamente, lumanari, lanterne.
  • sa rerspecte instructiunile structurilor locale pentru situatii de urgenta.

POLUARE ACCIDENTALA

Cum putem sa ne dam seama ca a avut loc un accident de poluare?

• aparitia unei pete vizibile la suprafata apei;
• aparitia pestilor morti sau a altor organisme acvatice moarte la suprafata apei;
• schimbarea vizibila a caracteristicilor organoleptice ale apei: miros, culoare, gust.

Ce facem in cazul in care observam semnalmentele unui accident de poluare? - Se anunta imediat la 112.

Ce facem in cazul in care suntem anuntati ca a avut loc un accident de poluare?

• nu utilizam apa poluata pentru baut, pregatirea mancarii, spalat, imbaiat, adapatul animalelor, udatul gradinilor;
• ne retragem din zonele adiacente resurselor de apa afectate;
• nu vom consuma produse alimentare din zonele afectate (pesti, scoici, raci, legume);
• ne vom pregati un stoc muinim de provizii – apa, alimente si medicamente;
• se vor respecta indicatiile Autoritatii de Sanatate Publica, autoritatilor publice si Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta.

IN CAZ DE ADAPOSTIRE

1. La semnalele de alarma date prin sistemele de alarmare sau mijloacele mass - media, sa se indrepte spre adapostul de protectie civila in timpul cel mai scurt, dupa ce au luat urmatoarele masuri:
   • asigurarea locuintei prin: oprirea focului, iluminatului, apei si inchiderea geamurilor si a usilor;
   • luarea documentelor de identitate si a unui minim de materiale(imbracaminte adecvata, patura, masca contra gazelor, trusa sanitara antichimica, lanterna, medicamente, apa de baut si alimente)
2. Sa intre in adapost in mod organizat si sa-si ocupe locurile in liniste, acordand prioritate femeilor, copiilor, batranilor, bolnavilor si invalizilor.
3. Sa respecte ordinea interioara, sa nu circule inutil prin adapost, sa pastreze curatenia si sa nu fumeze.
4. Sa nu deschida usile sau obloanele etanse si sa nu paraseasca adapostul fara aprobare.
5. Sa pastreze mijloacele individuale de protectie pregatite si sa le foloseasca la ordin.
6. Sa participe, in caz de nevoie, la acordarea primului ajutor sanitar.
7. Sa execute dispozitiile sefului de adapost si a membrilor din echipa de adapostire.

ÎNŞTIINŢAREA, AVERTIZAREA, PREALARMAREA ŞI ALARMAREA POPULAŢIEI ÎN SITUAŢII DE PROTECŢIE CIVILĂ

Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea populaţiei se realizează în scopul evitării surprinderii şi al luării măsurilor privind adăpostirea populaţiei, protecţia bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi ale acţiunilor militare. La Iaşi, există 17 sirene, amplasate în anumite zone ale oraşului şi care au scopul de a avertiza populaţia în situaţia în care există pericolul producerii unor dezastre.

În cazul producerii unor dezastre, folosirea mijloacelor de alarmare se realizează cu aprobarea prefectului, primarului localităţii ori a conducătorului instituţiei publice sau a operatorului economic implicat, după caz, ori a împuterniciţilor acestora.

Sistemul de alarmare al unei localităţi sau operator economic, în general, cuprinde: sirene electrice şi/sau electronice acţionate centralizat sau local, centrale de alarmare, staţii de radioficare şi radioamplificare.

Semnalele de alarmare acustice a populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici sunt: alarmă aeriană, alarmă la dezastre, prealarmă aeriană şi încetarea alarmei.

• ALARMĂ AERIANĂ se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare, cu pauză de 2 secunde între ele.
• ALARMĂ LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.
• PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 6 secunde între ele.
• ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 1 minut.

VIGILENŢA ŞI CUNOAŞTEREA MĂSURILOR DE PROTECŢIE ȘI AUTOPROTECŢIE VĂ POT SALVA VIAŢA ŞI PEI CEI DRAGI!

Plt. Chirilă Gianina-Maria – Compartimentul Pregatirea Populatiei