I.S.U.J. Iasi

Potrivit Rezoluției 44/236 din 22 decembrie 1989 și a Rezoluției 56/195 din 21 ianuarie 2002 adoptate de Adunarea Generală a Organizației Naționale Unite, s-a stabilit că a doua zi de miercuri din luna octombrie să fie desemnată Ziua Internațională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale. , ca mijloc de promovare a unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor acestor fenomene – inclusiv prevenirea, atenuarea efectelor și pregătirea împotriva dezastrelor.

1. Generalități

Prin dezastre naturale se înțelege :

• fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse in mod brusc, ca fenomene de masă. În această categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecările și prăbușirile de teren, inundațiile și fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile și epizotiile;

Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glosary of basic terms related to desaster management, UN, IDNDR, Geneva, 1992), prin dezastru, (similar catastrofă) se înțelege: gravă întrerupere a funcționării unei societăți, generând pierderi umane, materiale sau modificări nefaste ale mediului, care nu pot fi refăcute prin resursele acestuia.

Dezastrele se pot clasifica fie după modul de manifestare (lente sau rapide), fie după cauză (naturale sau antropice).

O altă formă de a defini dezastrele este formula următoare :

Dezastre = Vulnerabilități + Hazard

Termenii formulei au următoarele semnificații:

• Vulnerabilități = urbanizare, degradarea mediului, lipsa de educație, creșterea populației, fragilitatea economiei, sărăcie, structuri de urgență birocratice etc.
• Hazard = fenomen rar sau extrem de natură umană sau naturală care afectează viața, proprietățile și activitatea umană iar a cărui extindere poate duce la dezastre.

Definiția dată de legiuitor este următoarea :

Dezastru - evenimentul datorat declanșării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului și care, prin amploare, intensitate și consecințe, atinge ori depășește nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situațiilor de urgență, elaborate și aprobate potrivit legii;

Observăm că această definiție face referire la tipuri de risc, de aceea este necesar să precizăm care sunt acestea : incendii, cutremure, inundații, accidente, explozii, avarii, alunecări sau prăbușiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbușiri ale unor construcții, instalații ori amenajări, eșuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, avalanșe, eșecul serviciilor de utilități publice și alte calamități naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici;

2. Definiții pentru fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc (fenomene de masă)

• alunecare de teren – deplasare a rocilor care formează versanții unor munți sau dealuri, pantele unor lucrări de hidroameliorații sau a altor lucrări de îmbunătățiri funciare;
• cutremur – ruptură brutală a rocilor din scoarța terestră, datorită mișcării plăcilor tectonice, care generează o mișcare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane și distrugeri materiale;
• fenomene meteorologice periculoase – fenomene meteorologice care afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocând pierderi de vieți omenești, pagube materiale și degradarea mediului ambiant;
• inundații – acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau mișcare, care prin mărimea sau durata sa provoacă victime umane și distrugeri materiale ce dereglează buna desfășurare a activităților social-economice din zona afectată.
• epidemie – boală infecto-contagioasă cu propagare subită și rapidă care atinge un mare număr de persoane dintr-o anumită regiune sau zonă geografică specifică;
• epizootie – bolă contagioasă care atinge un număr mare de animale dintr-o anumită regiune sau zonă geografică specifică;

Frecvența și intensitatea hazardelor naturale ne amintesc că oricine poate deveni jertfă, de aceea ele nu pot fi combătute, dirijate și astfel, nu ne rămâne decât să le prezicem pentru ca să diminuăm efectul lor prin a lua măsuri de prevenire.

INUNDATIILE :

De-a lungul istoriei, furtunile si inundatiile au provocat distrugeri si pierderea multor vieți omenești. Unii experți consideră că, parțial, activitatea umană este responsabilă pentru cresterea frecvenței si a intensitatii multor dezastre naturale.

Furtunile sunt perturbari severe ale atmosferei. Furtunile însotite de descarcari electrice pot sa apara si atunci când încalzirea excesiva a uscatului provoaca curenti ascensionali de aer umed puternici. Furtunile cu descarcari electrice sunt cele mai obisnuite forme de furtuni. În medie, în întreaga lume, au loc zilnic aproximativ 45.000 de asemenea furtuni, multe din ele avand drept urmari si producerea de inundatii, unele din ele cu urmari devastatoare.

Inundațiile se pot produce foarte rapid cand ploaia torentiala umfla apele unui râu, facandu-l sa se reverse peste maluri in regiunile invecinate.

Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care sporeste recoltele.

În ultimii ani, teritoriul țării noastre a fost afectat de producerea unor inundații cu urmări catastrofale. Astfel în anul 2005 inundațiile au afectat Banatul, Moldova și Muntenia, în anul 2006 localitățile situate în Lunca Dunării, iar în anul 2008 județele Moldovei din bazinele râurilor Prut și Siret. Aceste inundații au produs pierderi de vieți omenești, distrugerea infrastructurii, a culturilor agricole, degradarea mediului ambiant. Situația a fost atât de gravă încât localități întregi au fost șterse de pe fața pământului sau au trebuit să fie strămutate total sau parțial. Practic, ultimul deceniu a marcat o creștere fără precedent, ca frecvență și amploare, a distrugerilor produse de inundații, sub toate formele lor de manifestare.

Județul Iași a fost puternic afectat în luna august 2005 de inundațiile produse de râul Siret în municipiul Pașcani și suburbiile acestuia.

În urma fenomenelor meteorologice și hidrologice periculoase înregistrate în perioada iulie-august 2008, caracterizate prin precipitații însemnate cantitativ, revărsarea râului Siret și râului Prut, în județul Iași au fost afectate 80 de localități, înregistrându-se următoarele pagube:

• 369 case afectate și 135 distruse;
• 147 anexe gospodărești afectate, și 175 distruse;
• 117 poduri și podețe afectate și 56 distruse.

De asemeni, au mai fost afectate: 280,55 km DJ+DC; 20.743 ha teren agricol; 1.016 fântâni; 19 obiective social economice; 43,40 km drum forestier; 806,40 ha fond forestier; 9 construcții hidrotehnice; 4,20 km rețele electrice; 11 km rețele telefonice.

Valoarea pagubelor înregistrate a fost de 84.444,69 mii lei.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență “MIHAIL GRIGORE STURDZA” al județului Iași a intervenit operativ pentru:

• evacuarea populatiei si animalelor din zonele afectate sau amenințate de inundații (cartierul Lunca – Pașcani, satele riverane râului Prut din comunele Trifești, Probota, Victoria, comunele riverane raului Siret: Lespezi, Stolniceni-Prăjescu, Mogoșești Siret, Mircești, Răchiteni);
• s-a asigurat hrana și apa pentru populația evacuată, precum si menținerea ordinii publice impreună cu forțe aparținand Poliției si Jandarmeriei;
• s-a solicitat si obținut sprijinul cu forțe și mijloace de intervenție din partea ISU din județele învecinate: Galați, Vaslui, Vrancea, Buzău;
• s-a intervenit cu forțe si mijloace proprii la lucrările de supraînălțare a digurilor râului Siret și Prut, împreună cu celelalte forțe ale MIRA si MApN;
• s-a intervenit cu forțe si mijloace de intervenție proprii pentru evacuarea apei din zonele si locuințele inundate, decolmatarea fântânilor.

CUTREMURELE DE PAMANT :

Cutremurul este unul din cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe Pamant. Multe cutremure produc o miscare a solului asemanatoare cu leganatul unui vapor. In functie de intensitatea cutremurului, solul este miscat in valuri fine sau smucit cu putere. Majoritatea cutremurelor dureaza doar cateva secunde, dar sunt unele care țin până la un minut sau mai mult. Cutremurele de pamânt au consecinte profunde si asupra tuturor componentelor mediului geografic. Cel mai mare cutremur măsurat a fost de 9,5 sud de Chille in Mai 1960, a cărui unda de șoc a fost simțită in toată lumea.

România este afectată episodic de cutremure a căror sursă principală este zona epicentrală Vrancea. Seismicitatea este rezultată din energia eliberată de cutremure crustale (sau “normale”), a căror adâncime nu depășește 60 km, și de cutremure intermediare, ale căror focare se găsesc la o adâncime cuprinsă între 60 km și 200 km. Ele sunt grupate în mai multe zone epicentrale: zona Munților Făgăraș și Câmpulung, Banat, regiunea Oradea, Crișana, Maramureș și Vrancea.

Județul Iași este situat în partea de nord – est a zonei de seismicitate maximă a țării (regiunea Vrancea), iar o eventuală mișcare seismică poate fi însoțită de apariția unor fluidizări, tasări și surpări ale terenului, mai ales datorită nivelului apelor subterane, ducând la amplificări în straturile de suprafață și a valorilor accelerațiilor seismice.

Județul Iași prezintă un grad ridicat de risc în caz de cutremur ca urmare a vulnerabilității unor clădiri, perioadelor de revenire a intensităților ridicate (20 ani pentru intensitate I=VII MSK, 50 ani pentru I=VIII MSK și 200 ani pentru I=IX MSK) și specificului mișcărilor seismice.

Seismicitatea în județul Iași este dominată de cutremurele de adâncime intermediară care se produc în zona Vrancea. Datorită faptului că majoritatea clădirilor au fost construite înainte de anul 1977, când nu existau norme de protecție antiseismică și datorită uzurii produse la clădiri, zonele cele mai expuse efectelor sunt:

1. zona centrală a municipiului Iași;
2. zona cuprinsă între Podul Roșu și Podul de Piatră (străzile D. Cantemir, N. Iorga, șos. Națională și Aleea Decebal);
3. zona cuprinsă între gara Nicolina, bd. Primăverii, Splai Bahlui și campusul universitar T. Vladimirescu;
4. cartierul Tătărași, zona delimitată de str. V. Lupu și str. Ciurchi;
5. cartierul Copou, zona delimitată de str. M. Costăchescu, bd. Carol str. Codrescu.
6. zona centrală a municipiului Pașcani, cuprinsă între Primăria municipiului și Spitalul Municipal;
7. zona centrală a orașului Tg. Frumos, cuprinsă între Primăria orașului și Stația Tg. Frumos a Serviciului de Ambulanță;
8. zona centrală a orașului Hârlău, cuprinsă între Primăria orașului și Spitalul Orășenesc;

În funcție de magnitudinea seismului, de amplitudinea undelor seismice și direcția lor de propagare, de structura solului și gradul de rezistență seismică a clădirilor pot fi afectate blocuri din cvartale diferite sau cvartale întregi.

De regulă, faza de maximă intensitate a mișcării seismice se manifestă în primele momente (secunde), ulterior, la diferite intervale de timp, pot avea loc replici de intensitate mai mică, dar cu efecte distructive la fel de mari, deoarece elementele structurale ale clădirilor afectate în prima fază se află într-un echilibru precar.

În cazul producerii unui cutremur de pământ intermediar, magnitudinea maximă așteptată a acestuia este de 7,50R, direcția principală de propagare a mișcării seismice este NE – SV, distanța față de zona epicentrală este de 220km, iar perioada de revenire este prezentată în tabelul de mai jos:

ALUNECĂRI DE TEREN

Alunecările de teren afectează suprafețe însemnate de teren, producerea acestora fiind favorizată de condițiile privind panta și energia reliefului, substratul geologic cu alternanțe de roci permeabile și impermeabile care dau nivele freatice și izvoare, de perioadele de ploi abundente, procentul relativ redus de acoperire cu vegetație forestieră, de fenomenele de ravenare și torențialitate, precum și de activitatea umană (defrișări, irigații, supraîncărcarea terenului cu construcții, neîntreținerea lucrărilor de combatere).

În județul Iași, cele mai întinse suprafețe afectate de degradări accentuate de teren se întâlnesc pe versanții cu pante accentuate din lungul Coastei Bârnova – Voinești – Strunga, de pe abrupturile de la nord de Tg. Frumos – Cucuteni – Hârlău – Deleni și de pe versanții cu expoziție nordică și nord-vestică.

Zone supuse riscului la alunecări de teren:

1. Zona Copou – Sărărie – Țicău din municipiul Iași;
2. zona Cotnari – Deleni;
3. zona Bârnova – Dobrovăț;
4. zona Comarna – Dolhești;
5. zona Popricani – Probota;
6. zona Miroslava;
7. zona Tomești;
8. zona Valea Seacă.

Semnificativ este faptul că suprafața afectate de alunecări de teren a crescut de la 15.000 ha în anul 1985, la 63.021 ha în anul 2005, din această suprafață, aproximativ 26.000 ha fiind afectată de alunecări active și semiactive. Zonele afectate sunt următoarele:

• teritorii mai mari de 2000 ha: Deleni – Tg. Frumos;
• teritorii cu suprafețe cuprinse între 1000 și 2000 ha: Aroneanu, Belcești, Brăești, Comarna, Costuleni, Cotnari, Dagâța, Dolhești, Dumești, Lungani, Mironeasa, Popești, Răducăneni, Schitu-Duca, Scobinți, Sinești, Tansa, Tomești, Țibana, Țibănești, Iași, Hârlău;
• teritorii cu suprafețe între 100 și 500 ha: A.I.Cuza, Bălțați, Bârnova, Bivolari, Bosia, Butea, Cozmești, Cristești, Cucuteni, Golăești, Gorban, Heleșteni, Holboca, Ipatele, Lespezi, Mădârjac, Miroslava, Miroslovești, Moșna, Moțca, Podu Iloaiei, Românești, Ruginoasa, Stolniceni-Prăjescu, Tătăruși, Țigănași, Țuțora.

Alunecările de teren se manifestă preponderent în lunile ianuarie – martie, fie prin reactivarea unor alunecări vechi, fie prin apariția altora noi și au ca efect distrugerea și afectarea terenurilor agricole, locuințe și anexe gospodărești și căi de comunicații.

Alunecările de teren din municipiul Iași au ca sursă de risc:

• pânza de apă freatică cu orientare generală N-S și cu adâncimi variind între 10-12 metri în Copou și 4-7m în Zona Centrală – Palatul Culturii;
• terenurile macroporice sensibile la umezire (1-1,5m);
• terenurile contractile (1,5-2m);
• nisipuri sub presiune (zona Spitalului Sf. Spiridon) și lichefiabile (zona Teatrului Național – Palatul Culturii);
• degradarea în timp a lucrărilor de stabilizare, fără posibilitatea de modernizare sau de refacere.

Ataşament	Mărime
Format Word 2007	32.47 KB
Format Word 2003 sau mai vechi	72 KB